sâmbătă, 26 iulie 2014

Desgust

Ce v'asămănați cu mine viața mea zavistuind,
Ce nu curge ca a voastră ci se sfarmă, picurând?
Voi ce-ați fost mânați în lume de al dorului impuls
De a inimei bătaie cu sălbaticul ei puls
Sucul patimelor crude însă dulci cu toți l'ați supt,
V'a fost sufletul ferice deși poate e azi rupt.
Ce v'asămănați cu mine voi cu inime de foc
Voi cu gândul la speranțe și cu zile de noroc?

.............................................

Nu sunt rău fiindcă nimica nu merită ca să fiu,
Dar tot [una] îmi e mie de-aș muri ori de sunt viu;
Tot ce mișcă [viața] voastră pentru mine-i ironie
Ziua de-azi îmi spune aceeași ce mi-ar spune și o mie,
Nu m'am săturat de viață deșertând al ei păhar
Ci a voastră bucurie mie îmi face amar...
Nu știu este al meu suflet mestecat atât cu fiere
Cât preface bucuria, fericirea în durere[?]  
Este inima-mi bolnavă că preface- amoru 'n ură
Sau că ghiața o 'ncălzește și înghiață, la căldură
Este mintea mea altminteri, de privesc în lume-amar
Ca prin negură și ceață și prin negru ochelar;
Dară știu cum că iubirea mie-mi face neplăcere
Tot ce-i dulce, blând mă împle de dispreț, de chin și fiere.
Altu 'n ochii dragei sale mii de lucruri văd că 'nvață
Eu ? Iubirea mă respinge, frumusețea-mi face greață
O cadavre, despre cari sufletu-mi nici vra s'auză
Nu rîdeți căci vă văd dinții disbrăcați de a lor buze

.............................................

Totuși voi aveți în lume privilegiul fericirei
Tot amorul, toată ura, îndulcirile simțirei;
Sufletul vă este tânăr și mereu întinerește
La simțirea, la dorința ce într'însul încolțește      
Aveți viața și puterea.. . sunteți roți ale mașinei,
Ce se mișcă 'n jur de soare prin puterile luminei —
Am un singur privilegiu — mi-e urît, sunt trist, bolnav
Sunt bătrân ca și moșnegii, deși tânăr... dar nu sclav.

Mihai Eminescu, Opere vol. II Note și variante [Scrisoarea IV (note si variante)]

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu